joi, 8 decembrie 2016

Cum a fost al treilea trimestru de sarcina?


Bun, acum ca bebe doarme si am putin timp liber pe care sa mi-l dedic scrisului, o sa va povestesc pe scurt cum a fost pentru mine al treilea trimestru de sarcina. Am fost putin reticenta la inceput, cand am scris prima postare despre sarcina, dar m-am gandit ca nu am cum sa fiu singura care sa vrea sa se intereseze si din surse mai... personale, nu doar din articole parca trase la xerox. Mai multe detalii despre al doilea trimestru de sarcina gasiti aici, iar fara alte detalii cu care sa va plictisesc, hai sa va vorbesc despre ultima perioada din sarcina. 
Daca va ziceam ca pana la sfarsitul trimestrului am luat doar 5 kg in greutate, in ultimele trei luni am luat mult mai mult, iar de la 53 de kg cu cat am inceput sarcina am ajuns la greutatea de 66 de kg. Va spun de pe acum ca nu stiu unde s-au pus toate acele kilograme, mai ales ca inafara burtii care devenea din ce in ce mai mare, eu ramaneam la fel de mica. Da, ce-i drept, pusesem un pic si la picioare, si la fata, dar nu prea mult si in niciun caz nu se vedeau cele 13 kg!

Normal ca odata cu venirea kilogramelor in plus, au continuat si carceii la picioare, noaptea in somn, durerile de spate, oboseala la orice miscare relativ usoara (cum ar fi incaltatul sau ridicarea anumitor lucruri), deci un discomfort sporit. O alta problema pe care am avut-o in ultima perioada a fost si somnul: din cauza ca nu mai reuseam sa-mi gasesc o pozitie confortabila pentru a dormi, treceau uneori si ore pana sa adorm noaptea, iar dimineata ma trezeam foarte obosita. Cat de mult mi-am dorit un masaj in momentele acelea! 

Daca pana acum va simteati bine cand lovea bebelusul si miscarile le simteati usor, ca si cum v-ar fi salutat din burtica, la mine a inceput sa bata din ce in ce mai tare. Erau momente cand ma gandeam ca nu e bine sa miste atat si mi-era frica sa nu aibe ceva bebe, dar nu, el era doar foarte activ si ii placea foarte mult sa se bage in coastele mele, ca sa nu pot eu dormi si sa ma doara. Dar nu mai conteaza nimic, mai ales ca mai aveti atat de putin timp pana o sa va cunoasteti comorile. In plus, o sa vedeti ca incep prin ultimele doua luni crampele abdominale, semn care anunta prepararea corpului vostru pentru nastere. La inceput m-am speriat, dar dupa aceea mi-am dat seama ce se intampla cu corpul meu.

In ultima luna un alt motiv pentru care nu reuseam sa adorm noaptea, sau daca adormeam ma trezeam, erau arsurile. Deci daca suportam si durerile de spate, si crampele, arsurile nu puteam sa le sufar! De foarte multe ori stateam treaza si cate 2 ore din noapte din cauza lor, dar ce faceam pentru a le ameliora putin era sa beau lichide cand le simteam si parca se mai domoleau. 

Daca pe toata perioada sarcinii am fost relativ ok cu emotiile pe care le simteam, acum chiar nu ma mai puteam controla si imi venea sa plang cam din orice. Nu de multe ori ma trezeam tipand la sot fara sa greseasca cu ceva, ci pur si simplu ma aprindeam. Asadar atentionati-va jumatatea ca o sa aibe multe momente in care o sa se intrebe cu ce a gresit de tipati la el, pentru ca hormonii o iau razna iar noi nu mai functionam la fel. In plus, simteam nevoia de foarte multa afectiune, chiar daca nu o ceream de multe ori, mereu ma suparam ca nu mi se ofera cand voiam eu, desi eu nu ceream nimic. Asadar vorbiti si spuneti cand vreti ceva, este mai bine pentru toata lumea.

In principiu cam astea sunt schimbarile prin care treceti in ultimul trimestru de sarcina. In momentul in care eu m-am umflat la fata si eram vizibil extenuata, desi ma odihneam, bebele era mai activ, crampele erau mai dese iar eu eram mai nebuna, mi-am dat seama ca eu o sa nasc curand. Desi bebe avea termenul de nastere de 19 decembrie, mi-a facut o surpriza si a venit in ziua de 1 decembrie. O sa fac o postare, sau cred ca mai bine un video, in care sa-mi spun si experienta nasterii. De aceea am renuntat si la ideea de Vlogmas, desi as fi vrut din toata inima sa fac asta, dar in postura de proaspata mamica chiar nu am cum sa fac absolut nimic, mai ales ca nu cred ca v-ar placea sa vedeti mereu acelasi lucru. Acum ca m-am scuzat pentru lipsa totala de pe blog, Facebook si Youtube, va las sa-mi povestiti si voi despre sarcina voastra, cele care ati avut una, si care a fost cea mai grea perioada pentru voi. V-am pupat!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu